Moș Gerilă, Moș Gerilă,
Tu nu vii la noi de milă,
Ci din dragoste curată,
Dăruită și-așteptată...
Că tu, Moș Gerilă, ești
Chiar din munții mei Dăcești
Și-ai plecat acolo-n Nord
La odihnă în fiord,
Apoi, întremat, din nou
Tu revii de Anul Nou
Și speranțe-aduci în zori
Dacilor Nemuritori...

Moș Gerilă, dragul nostru,
Nu-ți uitarăm nicicum rostu';
Te-așteptăm, ca-n orice an,
Cu sacul de năzdrăvan,
Să ne-aduci daruri frumoase
Intrînd pe la noi prin case,
Ca să-i bucuri pe copii
Cu dulciuri și jucării,
Să-i vedem zîmbind cum rar
Se întîmplă de-un amar
De timp (28 de ani),
De cînd ne conduc golani,
Bogătani și infractori,
Criminali și trădători...

Să ne-aduci, drag Moș Gerilă,
Fiere pentru Camarilă,
Otravă pentru spurcați
Să-i vedem în Iad plecați,
Iar pentru popor de jos
Să ne-aduci pe Făt-Frumos,
Să-i stîrpească pe bandiți,
Ca să fim iar fericiți,
Reluînd viața cea nouă:
(Patrușcinci-optzeci și nouă)
31 decembrie 101 e.d.