ne transferăm până la identificare
în surdină zavaidoc "a fost la una"
mi-e dor de strada plină
acordeonul și-a pierdut dinții
tinerii au iPhone
și duc lipsă de prieteni
de mama îmi aduc aminte
când așez capul peste singurul braț
care nu mă doare
nu mai e timp
la moară se macină grâu de import
evantaiul meu se mai ține
într-o bucată de dantelă
căutăm dragostea
și ea e atât de aproape
plină de vânătăi o luăm acasă
o scuturăm de gunoaiele străzii
și-i promitem că vom coborî vadul
în port ne vom aduce aminte
că săgeata e doar o machetă uitată pe la muzeu
oricum nimeni nu intră
e frig și majoritatea au HBO
nostalgia mea prinde muguri
"să-mi cânți, cobzar bătrân"
fără balcon romanță
surâs candid
și-am fost mai tânără ca niciodată
în ochii tăi de nălucă