deasupra apelor
vraja
se destramă-
pasărea-și ascunde
dorul
în doina la fluier

douăzeci și trei
de arcușuri
înfiripă printre ruine
emoția-
metamorfozele muzicale
ale unui sentiment

tot mai aproape
de zonele întunecate
ale existenței-
spartă-i coaja
de strigătul
femeii fără umbră

în plină iarnă
privind
celălalt mal-
prin faldurile
înserării
ultimele patru cântece

petrecere
printre
valuri pietre și pescăruși-
fantezie
pentru
vioară violoncel și pian

pentru a depăși
suferința
sonatină
pentru mâna stângă-
ancoră
spre lumină

spulberând mânia
fior
al cântecului
tămăduitor-
suită simfonică
Șătrarii