... nu de multe ori pot spune
că simt un fel de bucurie,
rămasă din copilărie aceiași,
azi însă la bancul de lucru
gândeam la tine așa de felurit,
zâmbeam, simțeam că în pieptul meu
se bat doi tauri de zile întregi,
așa frumos, așa dragă,
nu de multe ori îmi pare
că îmi ești ceva de preț,
ca o monedă feniciană,
ca o esarfă fluturând într-un nuc
ca un ceva pierdut și găsit de mine pe drum
și râd la bancul de lucru
și fix asta aveam nevoie să îți spun.

Mihai Amaradia, Praga 5 martie 2018