Continuă povestea, Șeherezada,
Din ochii negri zdruncină hotare,
Cuvintele-ți, magia frâng zăvoare,
Încremenind în piepturi colonada.

Respiri milenii-n basmul de femeie,
Până la zei drumețul să ajungă,
Când mor, renasc, ca ziua să m-atingă,
Prin vraja nopții se deșteaptă zmeie.

Din gene îți răsar, zburând, doi îngeri,
Când seara, lin, coboară-n cântul tău,
Și stele-așează-n litere înfrângeri

Ce se coboară-n moarte, ca trofeu.
Și cerul mai așteaptă a tale atingeri,
În lumea ce-a grăit-o Dumnezeu!