parfum al stinsului mi-alcătuiește
în pipa veșniciilor tot jarul
un ultim fum în soartă mi-e ca zarul
de margini de soroc de se lovește.

strecor prin vămi de-aiurea necesarul,
pe frunți învățătură se ivește
acolo e al nemuririi clește
ce după chip îți făurea altarul.

îți aduceam iubirea mea ofrandă
în sânge ce mă doare ancestral,
pe-acoperiș sunt ploi în sarabandă.

pe zidul vremii sta un vis mural,
scoteai un aur rece din salbandă,
vărsat ca apa-n rugă-s femural.