- Ghilotinați pe-un eșafod de flori
Ne-am regăsit în viața următoare,
Imensitatea primelor ninsori
A îngropat o crimă... Încă doare

Că-i prea târziu sau Dumnezeu m-a vrut
La marginea planetei deportată,
Un déja-vu, și-o iau de la-nceput,
Că inima ți-e-n trupul meu sculptată.

Ne căutăm oricâte ne despart,
Eu fără tine nu mai știu ce-nseamnă
Iubirea învelită în brocart
Pe care lumi potrivnice-o condamnă.

- Prin fiecare ev te-am căutat
Cu spada-n mâini, condeiul în cerneală,
Pe insule pustii, ca exilat,
Ți-am scris poeme. Nu e o greșeală

Că azi suntem uniți de-același vers.
M-au deportat în inima Crimeii,
Dar sângele ninsorile l-au șters
Și-am renăscut din inima femeii

Pe care o iubeam fără să sper
C-o voi găsi în viața următoare,
Dar azi se sting cometele pe cer
Când luna-ntoarce fața după soare.

Liliana Trif & Ioan Grigoraș