... câteva lucruri le-ai uitat la mine
când ai plecat am făcut din ele câte ceva,
am decupat bucată din rochia ta înflorită
și mi-am făcut batistă pentru buzunarul
de la piept al sacoului de velur bleumarin,
îl știi, din ghiozdanul tău de blugi din cls a-XII
mi-am cusut husă pentru telefon, iar din șosetele
cele dungate alb-galben semn de carte,
în portofel port acolo în spațiul fotografiei
părul tău pe care cu migală l-am cules de pe covor,
din aievele tale de prin cameră, am făcut poezie
și o să mai fac, asta ca să știi
acum când pielea ta se stinge încet, foarte încet
până ce voi rămâne în beznă de tot, atunci
voi fi alb, luminos, și probabil voi muri,
mai sunt însă multe de făcut până atunci.