am încercat să urăsc, apoi să iert,
până la urmă m-am convins
că nu e altcineva de iertat,
nimic de urât, celălalt sunt eu -
schimburile de priviri,
atingerile ce țin la un loc,
cuvintele spuse zâmbind
pot însemna orice la capătul căutării

acum mă cuibăresc în mașina care
încă mă iartă cu o sută la oră,
simt că stau pe loc
printre stelele numărate în mine