zaharul nopții interogând surd de sânge
spre tine nu știu pe unde a mai scoate cămașa întrebării
rana venea dedesubt
alcoolul era la juma de preț jumătatea de eternitate
icoana avea chipul întors către asemănarea
celeilalte jumătăți

în jumătatea dinspre tine a gurii mi-am așezat carnea
să o pot striga pe nume de frunză
tu să intri în dărăpănătura aceea, locuindu-te Dumnezeu
în crepuscul de lumânare feroce
ruina să se șteargă la gură de cuvânt

moartea naște