plutesc în lumină că pasărea-n zbor
urmându-mi destinul către infinit
uneori mi-e greu alteori mi-e ușor
sufletul romantic să-l fac auzit.

înalț o venerație spre univers sublim
pentru Dumnzeu în toate prezent
recunoștința crește în forul intim
pe credința sfântă pun mare accent.

văd doar grație în formele de viață
timpul e solemn, leagăn de amintiri
toate naturile din jur mă învață
să-mi împlinesc soarta cu mari iubiri.

sufletul meu cere mângâierea cerească
în zări întunecate lumina mea să crească.