Eu, Țăranul Dac…
-dedicație Vlăduței Lupău,
s-o utilizeze cum știe ea-

Eu, Țăranul Dac, să știi,
Ascult pe Vlăduța-n zi,
Noaptea și în somn și-n vis,
Căci mă poartă-n paradis,
Fiindcă la folclor mă-nclin,
La Vlăduța mă și-nchin.

Cînd se rupe-n drum căruța,
Stau și-ascult tot pe Vlăduța,
Repar totul cu plăcere,
Că Vlăduța-mi dă putere.
Fiindcă la folclor mă-nclin,
La Vlăduța mă și-nchin.

Cu mult dor urc potecuța
Și aud cîntînd Vlăduța;
Știu că mîndra mă așteaptă
La căsuța ei în poartă,
Fiindcă la folclor mă-nclin,
La Vlăduța mă și-nchin.

Turmei, cînd mi-o duc pe deal,
Îi cînt doina din caval,
Mîndrei îi sărut frăguța;
Ne-ncîntă cîntînd Vlăduța,
Fiindcă la folclor mă-nclin,
La Vlăduța mă și-nchin.

Stau în casă cu drăguța,
Mestecă mămaliguța,
Vlăduța cîntă cu foc,
Bulzul eu pe jar îl coc,
Fiindcă la folclor mă-nclin,
La Vlăduța mă și-nchin.
27 noiembrie 2019