Când mândra s-o mărita

Sta-voi io, de cumpătat,

Cu căpuțu` pă ștergar

Multe lacrimi oi vărsa

Pân la Mureșu spălat

Că nu curge în zadar...

Pețîtorii or cânta,

Nucii îs de scuturat,

Florile-s de dat arar,

Pân acol` în raza ta,

Cea cu părul strâns, legat...

Ce tot râzi, că io tresar...

N-oi veni la poarta ta

Ci, cu capul aplecat,

Cufundat spre lăcrimar,

Luna plânsu` mi-o lua

Pân` la ultimul păcat

Deie dracu` cu mult var

În zadar, pă casa mea

Zgândări-voi, netrădat

Nenorocul ușii-n zar

Pân-acol la casa ta

Cea de dincolo de sat

Cea mai dulce, în amar...

Mândra, scumpa, draga mea...

Cea mereu de lepădat...

Plânsu curge în zadar,

Uns de netrădarea ta,

Până-n cel din urmă cat...

Căpătâiu` pă ștergar

Niciodată n-îi afla

Io-s un gând nedespuiat

Casa ta cea din hambar

Floricea pe mâna ta

Pâinea neagră cea de dat

Sămnul bun e pă pieptar

Soarta-i cea de nelăsat

Care bate-n alb și-n car

Eu și cu copila mea

Cea cu mărsu` legănat...

Căpătâiu despuiat...

Îs ninsori în al meu sat...




29.03.2020, Alba Iulia
Pe grai vechi, Lăpușnean