am ajuns la capătul răbdării cuvintelor
în casa de toleranță a hârtiei a-ngădui penița
curve multiple mi-au ostenit probabilitățile în lupanarul minții
mai scriu un rând gândind să cobor cortina în următorul,
muierile-muză îmi preacurvesc în poemele de întunecare,
fără sensul nașterii de enigmă

am uitat a plânge în sânge de înger
deși nu știu de am știut vreodată
scriu să-mi sting plictisul, pe străzi patrulează Moartea
și de-al naibii, tocmai acum vreau să trăiesc,
viețuind în cripta odăii gândurile-mi fac sex între ele
că și-așa toate treburile-s invers

în cugetul sedat de frică se trezește învățătura de muritor
că prea-i bolnav de oameni Pământul, de nu-l mai încape pielea,
prea ne-am învățat cu dulcele fără să dăm în diabet zaharat
și-n poalele vremii
stăpâni am urcat