Ce vezi de la fereastra ta
stă scris pe o rețea de socializare
și ferestrele lumii s-au deschis în instantanee multicolore
eu aș fi scris despre cum la fiecare asfințit
o mierlă se aciuează fie pe un ciot de pom
fie pe stâlpul de iluminat ori pervazul balconului de vis-a-vis
de parcă ar căuta cel mai bun loc
apoi își începe sporovăiala
căreia îi răspunde negreșit
un glas pitulat undeva dincolo de șosea
un ping-pong cu mesaje codificate e simfonia fiecărei seri
ca un schimb de vești al unor îndrăgostiți
separați de carantină

sau mai târziu când luna e pitită undeva departe
aș putea scrie despre stâlpul de iluminat acum părăsit
care aplecat protector peste singurul pom cruțat de primărie
îl îmbracă într-un galben tremurat
aș putea scrie despre toate astea dar
criticii mi-au zis să mai las în pace luna și nocturnele
și să scriu despre ce se scrie azi

privește cerul
stă scris pe un zid pe lângă care obișnuiam să trec
dar
a spus Bruckner într-una dintre cărțile lui
ca să descoperi Parisul
trebuie să privești în jos nu în sus
în consecință
vă spun că la ora la care vă scriu
traficul e în normalul ultimei perioade
în stație doi agenți de pază
probabil navetiști
împart un flacon de bere ieftină
iar ananasul pe care l-am pus în borcan
are rădăcinile tot mai viguroase
sunt deci încrezător că are să se prindă
așa că ieri am mai luat unul de la supermarket
probabil din cauza aplecării mele spre simetrie
ori pentru că știu cum e să fii singur.