de fapt îți este frică
să privești de la înălțime
corpuri aduse pe rând
de parcă ploaia le-ar fi scos la suprafață
înainte ca uitarea să vindece
durerea trecutului
ne va încurca atunci când ceva o să conteze

dacă oamenii nu întreabă de ce li se întâmplă
înseamnă că știu
m-am săturat să te privesc precum orbul vindecat cu scuipat
ca printr-o ceață prea fină să fie simțită
moartea îmbracă haina
din păr de cămilă
atât de moale somnul cel lung și greu

asta înseamnă că mințile noastre
vorbesc între ele
de la pierderea mamei
aștept un zbor negru
spre cer
mă rog de parcă ar fi în regulă să-i simt răsuflarea

ar trebui să fiu mulțumit
în legătură cu locul de muncă
mi-a lipsit bucuria de a lăsa cartierul
în beznă
acasă toți încearcă să mă atragă
să mă comport ca cineva de care nu mai sunt sigur că vreau să fiu
indiferent că după un timp aș avea dreptul
să nu-mi placă nimic

america arată spre curtea vecinilor

încrederea în sistem vine dintr-un socialism
pe care numai alegerile din toamnă îl pot învia ca pe lazăr
după mai multe zile
ca nimeni să nu conteste albul duhului sfânt
din porumbeii pe care îi hrănesc cu răbdare
cât să consider iubirea
cea mai bună veste din viața mea

dar să recapitulăm
dezastrul adam și eva
plus
mai multe familii adoptive
ok ,dacă nimeni nu are o idee mai bună
mă bag
sunt marinari printre noi
cuceritori și
agenți de arme artizanale

nu mă poți acuza de rasism
sunt atât de frumos încât devin imposibil
ai șoldurile late
precum cele mai bune oi ale jihadiștilor bogați
ce l-ar mai răstigni pe mesia
din nou
oamenii au dreptul la un singur miracol

dragostea rănită se comportă ca un virus
de categoria
risc înalt
devine o chestie din ce în ce mai bună
cu timpul
te las să-mi faci tot ce vrei
după
vom înmormânta un sicriu gol
deasupra orașului
rotunjind întunericul

imaginea
unui paznic hrănind câini descurajează turiștii