cu acest compas invizibil mi-am desenat cercul la 19 ani
cedându-i pe toți ceilalți pradă ipocriziei
dincolo de geamuri sparte nu există provizii de libertate
pentru toți flămânzii/tu
vino mai des
e momentul când linia dreaptă se frânge în săgeți/fiecare
cu altă traiectorie
furnici năpădesc firimitura de pâine/eu
hrana unor cenzuri în hipospații
fals academice/despre ce-am trăit
nu pot mărturisi
celor care-au plănuit atentate
în orbite intră deopotrivă lumină și gunoi
contează proporția
tu vino mai des
atât de puțini au rămas anii
în oala asta sub presiune unde-mi fierb viața
amestecată cu șnapsuri
cioplitor în piatră al propriei statui
jumătate pasăre/jumătate
râmă
uite trecătorii cum mă scuipă
flegma lor mi se scurge pe față
alteritatea propriilor lacrimi
peisajul-o linie de forță
majoră nicio distilare a murdăriei
doar vietăți născute fără cap
cu spate cocoașă umeri/și
câte-o bilă de sticlă pe gât în care se reflectă
virginele câmpuri semantice
în sfânta naivitate de-a mă crede
rumegătoare
îmi înghit timpul și mă umflu
spune-i cum dorești acestei femei care te cheamă
dar tu vino mai des