Poate din prea mult dor de viață
Am ales calea vremelnicei mistuiri
Parcă ne este cald stând pe ghiață
Avem bulină roșie ca niște clădiri

Poate trebuie să fie și iarnă
Nu poate fi totul frumos și verde
Să ne gândim că e ca o poznă
ÃŽnainte judecata a ne pierde

Nu trebuie să uităm de soare
Când vin iarna stihiile toate
Chiar când soarele nu răsare
Bradul rezistă, și cu maiestate

De nimic nu trebuie să avem teamă
Noi ca niște călugări în sihăstrie
De clipele împreună să ținem seamă
Viața pământească e ca o soție