răsărit distorsionat
de vestele de salvare
recuperate din apele mării./
fior de reînviere
printre ramurile-nflorite
de magnolii.


imposibilă atingere,
sufletele-s tot mai distanțate...
după garduri, doar
“gândurile bune fac
vecinii buni”/
lovind ușor
o dorință adormită
între pagini
de carte...


în sala turbinelor,
eliberare
din jugul angoaselor...
în urma,
coji de semințe de floarea-soarelui/
rădăcinile unui ginkgo
zămislesc în priviri muguri
de lumină.


înghesuiți
într-o barcă gonflabilă...
protejați de sfințenia bunilor,
privim
creaturile mitice din bambus și mătase,
desprinse din soare./
suflând printr-o iubire târzie,
un parfum de myosotis
ne-nvăluie.

pe caldarâm,
rucsacuri pentru copii...
strigătul mamei, ca un vârf de aisberg,
cutremură pereții:
"să știți că a trăit fericit timp
de șapte ani!"/
adevărul și dragostea pentru oameni
nu pot fi-ngrădite
de temnițe.