scăpată noaptea dintre iele
s-a prins cu negrul ei de stele...

întunecatul cer se sparge

înțepături de mii de ace
se-ntorc spre iele cu Lumină
lumină albă, rece, plină

pădurea nopții nu refuză
un suflet sărutat pe buză
de iele

cînd nopții ele-i dau putere

ielele-i dau doar celui rupt
de lumea prinsă dedesupt
de Sânzâiene
iubirea neagră, vise rele

trezit ești tu
din vis ferice
un muritor sub zeci de bice
de vrăji, iubire și venin

magie, noapte, amor, pelin

vin iele

se spală vrăji în praf de stele
în lacul înflorit de grele
călătorii spre alte ere

...stai treaz pe cercul vieții mele...