enigma ta-i lumină în tenebre

corolă-n ale sacrului grădini

e focul care apa-n ochi o fierbe

tristeţea când se-abate-n oameni lini...

întemniţaţi în răni, cuprinşi de febre

stau îngeri de mistere-n umbre plini,

enigma ta-i lumină în tenebre

corolă-n ale sacrului grădini...

când veşnicii de tine or să-ntrebe

cu buzele mormântul să-ţi termini

statui de veac în clipa ta-s lumini,

în ornic neclintirea veci să-njghebe

enigma ta-i lumină în tenebre