mamă o mână nevăzută
a tras cu putere fața de masă
și cineva a strigat
acoperind zgomotul sticlelor
și al paharelor sparte.

după aceea a fost o liniște fragedă
iar eu nu am mai avut unde să mă întorc
eram mult prea departe.

eu și toți cei care spală
podele barurilor
în fiecare dimineață.
eu și toți cei care
își istovesc trupurile ziua
ca să poată dormi noaptea.
eu și toți fugarii din mexic
care nu se simt
nicăieri niciunde acasă.

dimineața aceea când
te dai jos din pat
îți tragi pe tine ușor
blugii tricoul
o privești câteva clipe
în timp ce te-ncalți
apoi ieși pe ușă știind
că n-ai s-o mai vezi
niciodată.