Cu aripa întoarsă către sine
(De îmi vezi pașii, în oranj, gondole)
În cizmele înalte, spaniole
Dar nu pricepi, cu punga de grisine

Mă fac preocupată, cum creole.
Nu-i musai să îmi placă, de știi bine...
Căruța cu-animale dă (în tine)
Nu te cunosc cal alb, tu, rujeole.

Căci stres produci, de-mi răvășește gândul
O geană-amestecată, pe din lacrimi
În mâna ta, scrânciob și-atâtea patimi

Cu mâini de c`rumpeni strică grâul, rândul.
Mai intră în ogor de soare, datini
Dar, vezi de luna ce-ți strigă (pământul).