Cub lângă cub - orizontul -
sunt în eșarfa ta minecraft
și îmi dăltuiesc ca un orbete
trufia de amorez albit
de atât de ninsa așteptare
a zorilor, a ieșirii, a atingerii

Eșarfa mă plimbă prin conștiință
și văd lumea prin ochii tăi
posedat de munca dispariției mele
deoarece tot ce caut în lumea asta
este fără de sfârșit să construiesc

Peste cuburi niște păsări din altă lume
se cuibăresc, ouă, rup cuburi,
doar așa să se mire proștii
cu colțul ală de grăunțe și să vadă
că de fapt cuburile sunt din sfere
și plâng, și râd, și deschid ochii

Poate că fac prea mult din nimic
când pun gaz pe foc în poezii
de se minunează gloata de arlechin
că de la circ sau de la teatru dragostea
este fantoma unei relații profesionale

Pierdut în infernul ăsta pătrățos
caut o umbră de înțelegere despre mine
despre cine sunt eu prin ochii tăi
și tot ce pot să văd este suprafața
Totul e imagine! cuvintele se desfac,
vorbele se desfac, lumea rămâne
și mie îmi rămâne doar voința de miner
pierdut în acest climat prea drept
prea neted, prea nesimțit cu libertatea.