în tot acest amestec de tutun alcool și cuvinte
peronul părea un pitic pe lângă trăirile mele
din care se inspirau împărații când strigau soldați înainte
iar turnurile cu flamuri plecau frunțile grele

și vedeam bălți și vedeam munți cu zăpezi afânate
și puneam mâna să cred că Dumnezeu sângerează
dintre toate amintirile mele tu cu mâinile împreunate
mă rugai să nu-ți scriu cât nici frica nu-i trează

îmi prindeam spada-n șold pregătit să mă doară
orice veste din nordul care nicicând nu ne iartă
de la sânul femeilor am furat cu ulciorul să piară
și credința și spaima și-orice poftă de ceartă

înfruntată de-un om mai străin dar mai bun ca războiul mătușii
când mânată de-un gând moartea nu-ncăpea-n cadrul ușii
te zăream ca prin vis repetând aleluia
muma cu otrava în pumni mă dădea cutăruia