fracturi există și sunt 206 de oase în corp
tot atîtea posibilități, tot atîtea motive, ce mă fac
eu doar vreau să sparg baza nazală a adevărului, că și adevărul m-a mințit
am cinci ceasuri și nici unul nu arată ora exactă și cinci copaci
care nu îmbătrănesc la fel, am 206 gînduri fracturate
și toate despre tine. am viitorul în gips, și nu pot bea cu mîinile
beau cu prietenii, ei toarnă. fac filosofie cu ciocanul
și băutura e ca ploaia rece. trec dintr-un univers într-altul de parcă aș căuta piese
pentru nava mea spațială care mă duce unde oasele mele fracturate se lipesc cu un sărut.
cum spunea heraclit, nu ne putem împușca de două ori în același zbor.
ești frumoasă, am văzut demoni arzînd de la chipul tău.
am văzut și comete sinucigașe, eu nu arunc sticla, arunc sufletul
cum arunci o mînă de diamante și vezi stelele copilăriei.
plouă la mine în cartier, e o ploaie chimică, îmi prepară cea mai bună otravă
mă spăl pe picioare în bălți, desculț, e un început să dau oceanelor
numele tău. știi ce? dacă mi-ai face transplant de sînge cu sîngele tău
l-aș iubi pe bărbatul pe care îl iubești, i-aș cînta în fața blocului noaptea.
tu ce crezi? ne putem întîlni într-o salvare de la moarte?

e ca somonul care urcă pe rîu. nu se mai întoarce.