6 am și mă sperie ploaia violentă care se lovește de geam

fulgerele de pe cerul semi-treaz

zgomotele unor sticle făcute țăndări de peretele unei clădiri

din josul străzii



mă găsesc de multe ori

derulând scenerii diferite în cap

pornind de la o discuție random în timpul zilei

lucruri pe care le-aș fi spus

sau făcut

dacă aș fi avut mai mult curaj sau

dacă mi-ar fi păsat mai mult



așa cum

mă uitam în oglindă când aveam 4-5 ani și

îmi

exersam zâmbetul

îmi spuneam că sunt specială

și că am puteri magice



de exemplu

ceva paranormal ca transformarea în scrum cu privirea

a unui copil

rău care s-a luat de mine

sau datul pe mut a certurilor părinților

în bucătăria micuță scufundată în aburi



într-un fel încă cred asta

și în secret

îmi imaginez cum camera în care intru se luminează

și toți ochii se îndreaptă spre mine

ca niște săgeți de darts

pe o țintă umană