Rob, cap, strâmb, desenat, orb...
Cuvântul cu care aș vrea să te sorb
Mi se gudură privindu-mi vederea
Precum soarele stingându-și durerea.

Amiabil, gol, vulg și trist,
Ca un rol neîmplinit de artist,
Pe chipul tău plin de ochi cu care
Privești în mine ca într-o zare...

Frământă, împarte, taie, ascute
Tot ceea ce îmi rămâne între volute.
Valuri pe care marea le poartă
Dinspre îndepărtarea cealaltă.

Atinge-mă, risipește-mă, stinge-mă
Și consumându-mă împinge-mă!
Strigă, urlă, lasă, uită, taci, dispari
Printre pietre, printre șorpâle, țipari...

Sfârc de vârf plutind în zbor depărtat...
Parfum de iederă agățat în gard...
Cu aceiași vârtute incestuoasă
Te rog, îmbracă-mă când vin acasă!