izvoare doinind dau voce muntelui,
vești de primăvară vin dinspre pădure,
ghiocei conturează zâmbetele pământului,
lumini anihilează umbre reci, obscure.

pe ramuri dezmorțite mugurii prin viață,
sopranele codrului cântă mirabil,
simfonia primăverii natura mă învață,
cocori aduc pe aripi norocul probabil.

în grai românesc soarele ne vorbește,
lacul speranțelor l-a dezghețat,
cu fiecare rază spune că ne iubește,
căldura își reflectă în decor nuanțat.

zefiri veseli răsfiră parfum de magnolii,
Crăiasa primăverii disipă rele orgolii.