Taurul acesta, care privește prin ochean cerul...
Cu barba albă, cu dureri de spate, cu gânduri!...

În fiece seară trebuie să-l îngenunchez,
Să îl strunesc și să îl duc la culcare,
Să-l pregătesc pentru ziua în care
Am să-l jertfesc și din sângele lui amintiri
Sculptate în inimi, vise, imagini, simțiri
Am să le prefac în mormântul gol
Plin de învieri și iubiri.

Taurul acesta e ca pădurea ce-mi crește
Ca o pelagră cu gust de melasă.
Câmpii, fluvii, mări,
Gânduri de zori.

Taurul acesta pe care îl port prin lumină,
Taurul acesta pe care îl port prin întuneric
E uitarea ce îmi zvâcnește în carne din inimă!