Am turnat cuvinte amestecate
într-o sticlă colorată,
cu robinet extrasenzorial,
la umbră —
să nu dea voie cuvintelor nespuse
să încurce calea dintre porți.

La adăpost de a greși,
încerc terapia cuvintelor goale
într-o zonă atipică a sentimentelor,
marcată de trecerea anotimpurilor
care au alternat
să lumineze sticla
și, poate, prin magie,
să scoată din ea
cuvinte ascunse
privirii
și gândirii imediate.

Călător între porți, sunt sigur,
iluzia îmi joacă feste:
nicicând nu am pus cuvinte într-o sticlă,
fie ea și colorată.