Poetul
are tălpile frumoase.
Mereu a avut.

De mărime medie,
frumos alungite spre vârf,
fac un profil nelăbărțat
cu o curbură fină,
demnă de a nu strivi
muțenia.

Despre care, când muri,
în lume pășind
colivăreasa șopti:

„Totuși, ce frumos
și-a purtat idioțenia!"