Eu am repus în sensuri,
O existență fadă,
Și vînd pe înțelesuri,
Istorii, mac și bragă.
Se cumpără la colțuri,
Și suflete căzute,
La piața de gablonțuri,
Se dau și mimi și slute,
Și tot ce se mai cere,
Cuvinte sau idei,
Se cumpără și ere
Pe unu sau doi lei.
În iarmaroace, lemne
Se plimbă pentr-un cui,
Să-l punem între semne
Adaos, orișicui...
E bătălia mare
În lumea de nimicuri
Se rup abecedare,
Iar la speranțe, plicuri ,
Se construiește bancă,
La versuri și la rime,
Și iată o țigancă
Depune sinonime!
În dividente lumea
La suflet licitează,
În realitate-i culmea,
Nimic nu se creează,
Dar nu contează asta
Eu vînd și totu-i bine,
În dragoste... năpasta
Se cerne și-n latrine!
Sînt simbriaș de slovă,
Iar mîine-ți vînd și cerul,
Eu sînt încă la provă
Și schimb eșichierul,
Ce dacă te rănește,
E bine că-nfioară,
Un simplu os de pește
E teză literară.
Din laurii simțirii
Se adapă-n așternuturi,
Esteți ai pînăgririi,
Și barzi dar și rebuturi.
Cuvînt fără valoare
Se ia ca panaceu,
Iar prin acumulare
Þi-l vînd ca elizeu.
Tu ești acolo însă...
Și-mi iei cu disperare,
O amintire plînsă,
Și-un virus în născare!