Se iau două aripi din alea mai crocante care pleznesc în dinți
Ejaculând în mamă toată tensiunea înălțimilor
Și mi se înfig în spatele vinovatului principal,
Așa sângele îmi curge înăuntru
Și ajung un înger de om mort
Care sângerează de moarte prinăuntrul.

De aici văd tocmai pe dos.
Și copii dau tâță mamelor fierbinți.
Și tot cu sfârcurile din buric îmi despică,
În dublu roșu-ncercănat, marea din priviri.

Apoi se fierbe la foc mic
Până când scad aripile
Și se zboară prăbușit
de-adura
Înapoi din cerul luminat de soarele buric
Până la osul de minte.


Se scoate totul cu grijă din uter
Și se lasă la trăit.
Până cresc neted și mă întind
De la capul nașterii târăș la picioarele morții.

Mi se testează rezistența si termenul
De valabilitate.
Să se vadă de departe când mă rup.

La urmă se toarnă niște praf lichid
Concentrat de lacrimă.

Apoi se lasă la aer
Și îmi smulg aripile.
Sângele va curge înafară
Și îngerul îmi va putrezi
Până la om.