amurg de inceput de veac..
rasare soarele tragand oblonul
gata. imi sopteste clipa in cercelul ei blond
gata. imi aud ultima inghititura pierduta in ecou
ca o picatura chinezeasca in ficatul meu mov-rubicond.
gata. si ochii tai danseaza apa ...
gata. ti s-a rupt acuma apa...
gata. ... apa.. numai apa..
gata. oa..copilul mine inecat.
gata.amurg de inceput de veac..

,, aceasta lamentatie hidro-foba a fost botezata ,, Noe ,500 de m fluture, concurs de in-not radiofonic" si fost-a ticluita aseara la un restaurant central de catre un prieten literat in halb-litere ..incredintata mie pe un servetel mov.Si ud ... "
Eu nu ma pricep la poezie, dealtfel cred ca este o tampenie, dar m-a rugat sa o postez aici.
Ceea ce si fac.Intrebare: sa arunc servetelul?