Mai moale decât catifeaua din aripă de înger
Este doar pielea ta, ce-o simt mereu aproape.
Și știu că-n viață nu poți trăi cu șoapte,
Dar nici cu ploaie deasă și cu fulger ...

Așa c-am să te-acopăr c-o floare de cireș
Căci ploaia ce-o să vină e tunet și suspin
Voi trece peste toate, chiar de va fi un chin,
Vei fi mereu a mea ... și știu că nu dau greș.

Să mă strecor prin viscol, să te găsesc pe tine
E cea mai mare rugă ce pot s-o am acum.
Străbat mereu văzduhul uitând mereu de mine ...
Poate-ntr-o zi iubirea se va preface-n scrum.

Nu te-ntrista iubită căci fi-voi lângă tine
Mereu în noaptea-n care noi doi ne-am întâlnit.
Vom sta sub cer, gândindu-ne că-i bine ...
Să ne-ntrebăm în șoapte ... de ce ne-am desparțit?