aștept încă zorii aceia pe care nu i-a văzut nimeni

de teamă că mă vor săruta
în somn
am pus oglinzi înaintea ceasului
astfel încât
vestitorul să creadă că timpul se numără înapoi
și că nici o risipire nu s-a petrecut

zeu al mizeriilor – scriitorul!

vecinul din stânga este director de agenție bancară
scrie
despre cum se poate fura legal
și
zice el
științific

vecinul din dreapta se autointitulează “companion”
scrie
despre dramele femeilor coapte
și temătoare
că vor muri
nesatisfăcute

deasupra s-a mutat nu de mult un preot pensionar
scrie
despre mărturisirile enoriașilor
nutrește
speranța
unui best-seller

dedesubt cel mai zurbagiu locatar își bate nevasta
scrie
despre “rezistența la rupere”
a femeilor
îndrăgostite
și proaste

trecem unul pe lângă celălalt cu priviri meschine
ne auzim gândurile:
“oi fi și tu vreo sculă de autor”
apoi uși trântite fiecare baricadându-se
în nerăbdare
ca un erou triumfător în ultima bătălie

și numai aici în mijlocul tuturor acestor misogini
inima îmi strigă
sfâșiat:
sus scrofa domestica!