Un cerc de temniță-n crescendo estompîndu-se-n împletituri de fier
Fără colțuri molateci și caline ce-n diamantină plasă somnul îmblânzește
Osul râcâind pereții tenativa unei sugrumate îmbrățișări
Buricele degetelor preling piatra de râu imitând dâra vâscoasă a melcilor
De numele-mi săpat leșul ecolui răstignindu-se pe crucea Sfântului Andrei într-o firidă
Sa nu ma uit din călimara venelor pana-mi despică fierea in galben si verde
Căldura trupului ziduri decorează cu bruboane de condens
Si nu-nteleg de ce gura le culege șlefuindu-le sferic pentr-o clepsidră ce nu-mi mai aparține

"oubliette" = derivat de la oublier, a uita, este o temnită, inchisoare subterană din Franta medievală unde erau închiși de obicei cei condamnați la moarte - uitații - cum mai erau denumiți