voi trece prin tine cum trec țăranii cu coasa
de-a lungul unui câmp întins la soare
trupul tău marinat nu mai adapă licorni
nu mai crește iluzii de prunci
nici măcar din aceia subțiri ca fuioarele ceții

în fiecare zi crestez adânc o bucată
și îmi spăl cu ea dinții
îmi brăzdez drum în așteptarea puhoaielor
oprite încă de la Set
nu simt niciun gust pentru fine contururi
și cald adăpost

voi trece prin tine cum trec țăranii în haine curate
prin ușa bisericii crescute spre soare
inima ta pârguită nu mai ascunde viermii cunoașterii
doar semințele brune ale zborului interzis
și tac înalt și mă îngrop senin
știindu-mi-te hrană și pieire

cuvântul era prima abatere au urmat altele
un ou imens plutea deasupra întunecând soarele pasărea se cernea
eu și tu ne înghițeam placenta deconectând ombilicul ca pe un cablu
țăranii cerșeau cerului apă orașul se recicla și îl lepăda pe al treilea
timpul se chircea pe olița istoriei ca un copil cu obraji de măr
șarpele ideal își scuipa coada cu scârbă

voi trece prin tine șirul e lung sunt abia pe la mijloc

____
N.B. Interzis a se introduce pe blog-uri personale și alte site-uri
fără acceptul expres al autoarei. Mulțumesc.