depărtări..
îți ating cu malul drept sfera
descopăr primul amurg
ce se amestecă cu tine voce din penumbră
ca o furtună de nisip rotind timpul
într-un fel de spirală ridicând-mi sufletul
fără teamă îți privesc mâna ce se hrănește
din trupul meu dig în fiecare zi aceași nevoie
de echilibru
încep să cred că spui cuvinte din ceruri doar
ca eu să ajung cumva la adevărata cunoaștere
ești cumva Dumnezeu?

depărtări....
îți ating cu malul stâng geometria
descopăr poate ultima dimineață
îmi imaginez zări

aproape...
punctul curgător.