Plouă cu lacrimi din cer, de departe,
Cu lacrimi mărunte, de-ascunse dureri.
Se-amestecă-n vorbe dorințe deșarte
Și toate în jur sunt doar simple păreri.

Plouă și norii din cer stau să cadă
Mânați de urgia furtunii turbate.
E vaier, e șuier, copaci rupți pe stradă,
Iar soarele ăsta nu vrea să se-arate!

Plouă. Din cer picuri de gheață
Lovesc în obrajii pământului ars,
Iar el soarbe-adânc și cu sete de viață,
Robit de frumusețea zilei de azi.

Lacrimi din cer căzute-au plouat
Și-n alte zile cernite și-nchise,
Dar ca în sufletu-mi de dor tulburat,
Nicicând n-a fost ploaie mai mare de vise.

Iluzii deșarte ce-n chin m-au ținut
Nopți lungi și pustii de-atâta iubire.
De ieri voiam să nu te fi știut,
Mâine voi vrea să te iubesc în neștire.