atinge-mă să-mi explodeze culori vii din piept
saturează-mi inima cu emoții
fă-mă clovn trist
sunt un receptacul rezistând singur furtunii
când iedera sângerie care crește în tine
e de neîmblânzit

simt apa murdară șiroind printre crăpături
sticla spărgându-se în cuburi ca un parbriz
știu că sunt accidente
și poze făcute să stea fără ramă
flori fără vază
cum mâinile tale pe corpul altui iubit

voi numi oboseală lipsa de interes
când invoci o migrenă
cu o pastilă sub limbă
și o inimă cât o pastilă
de nitropector

sunt negru ca un miez de nucă stricată
negru de toate culorile concentrat orbitor
fă-mă clovn trist
să-mi port masca de gaze pe stradă
și să nu intuiască dedesubtul ei nimeni
nimic