Iubesc lumea aceasta,
Cu rasariturile ei de soare
Si cu furtuni naucitoare
Privind perverse apusuri.
Imi place lumea aceasta,
Pentru ca aici
E tot ce am avut,
Ce am,
Si ce voi avea vreodata.

Eu, acesta,
Asa cum sunt -
Omeneste vorbind -
Numai in lumea aceasta
Am fost, sunt si voi fi,
Cat voi fi...

Iubesc lumea aceasta,
Pentru ca aici
Am invatat culoarea sentimentelor.
Unele cate unele,
Rosii, roz, albastre, verzi,
Mi se furisau in inima,
Asa cum gandurile,
Cenusiu
Mi se furisau in minte...
Si n-am incetat nici acum
Jocul acesta pacatos,
Care mi-a intors pe dos
Toata existenta!

Imi place lumea aceasta,
Pentru ca Dumnezeu
Nicaieri in Univers
Nu a mai desenat
Flori si mari si munti si nori
Si fecioare
Si Feti Frumosi zburand
Pe cai albi inaripati
Si randunele si privighetori
Si arcusuri si viori
Si atatea minunate intamplari,
Incat nici n-avem timp
Sa ne terminam simfoniile...

Imi place lumea aceasta,
Pentru ca aici
As putea sa traiesc oricat
Fara sa ma plictisesc vreodata.
Sunt atat de multi
Cei ce au nevoie de ajutorul meu
Si as putea lua totul
De la inceput
De nenumarate ori...
Si, omeneste vorbind,
Ce ti-ai putea dori mai mult?!