O noapte de iarnă orașul inundă,
Zâmbind către Anul ce-i gata să vină!
Când străzile toate în umbră se-afundă,
Colinde se-nalță spre bolta senină!

În grupuri, pe stradă, se cântă colindul,
La geamuri clipește lumina din brad
Și oamenii veseli așteaptă cu rândul
Să vină copiii să cânte în prag.

În vesele case – căldură și cânt,
Copii și colinde și mese umplute!
La mine-n odaie – doar beznă și vânt
Și nimeni nu bate la ușă să-mi cânte...

Stau singur la geam, cu visul departe,
În noaptea de iarnă cu vesel colind!
În noaptea când Moșul cadouri împarte
Nu-i nimeni pe lume la mine gândind!

Zăresc o fereastră scăldată-n lumină:
Prin ea fericirea răzbate-n ninsoare!
La mine, sunt singur și Anu-o să vină
S-aducă doar lacrimi, doar lacrimi amare...

Stau singur în foame și-n beznă și-n frig!
Amar disperarea ucide-orice gând...
Îmi vine să plâng, să plâng și să strig,
Îmi vine să cânt colinde plângând!