noapte luminată de-o lumânare, îti porți prin mine aripi nevăzute
noaptea doarme și ea doarme
visează lumina ce-a adormit-o
fi-voi într-o zi prin noapte
uitat de patimi
re-creeat dar tot eu voi fi și voi pluti
pe frunza amintirii prin valul gândului
și tot ce va rămane va fi noapte
e tot ce-mi place
tot ce mi-a rămas
e scrisoarea mea trimisă către toți
scrisă cu mâna-mi roasă de păcate
cu creion tocit ca veacul ce s-a dus
ce m-a uitat aici numai pe mine
singur rămas în noaptea ce ma cruță
nopatea mea în care mă visez
noaptea mea în care o visez
dormind pe patul zorilor deschise
interzise zori închise
ferecate cu mii de lacăte pietruite

și tot ce-mi place
e tot ce-a mai rămas...