Lupii vin și dau din umeri,
împresoar-o amintire
trează, cine știe cum,
vîntul mișcă stele goale
prinse-n plase de păianjen
printre coastele firave
ale unui sat de fum ;

unii spun c-au fost și îngeri
dăruind copii cu aripi
după nunți cît o poveste
pe spinarea ăstui grind,
azi mă-nchin la șoapta mamei
arsă-ntr-un opaiț rece,
lupii vin și dau din umeri,
vremea fuge-n calendare,
cheia ăstei lumi de iarnă
pîlpîie într-un colind