eram covorul roșu de la intrare
peste care călcai nepăsătoare
ca o divă
de hollywood

fiecare pas înainte
fiecare toc îmi lăsa cratere
uriașe
în suflet

eram o fâșie de carne tocată
un pod peste care aș fi vrut să te culci
liniștită
ca după o zi epuizantă

nici nu știi câte povești minunate ți-aș fi spus