suntem două corpuri depărtate
într-un mare univers urban
nicio axă nu ne ține parte
iar destinul parcă e în van

printre zări și printre nebuloase
lupt cu timpul pentru un minut
te vânez pe scări misterioase
ai un câmp magnetic absolut

conștient că viața-i efemeră
dorul meu pe post de meteor
ți-ar atinge supla atmosferă
chiar cu riscul de-a muri din zbor