În diminețile când
demonii coboară din umbre
fardez iluzii la micul dejun
înfulec secundele cu ispite,
să-mi sară ochii
dacă mai rânjesc la câte
un vis rătăcit,
cu riduri cu tot
să am sufletul spart
dacă mă apropii prea mult
de Ne-amintire
și mimez cotidianul.