Dacă ai putea să mă alături
alcătuirilor care stau lipite de conștiința ta
să mă ții acolo lângă gândurile reci
ca un alpinist pe o mică crevașă,
ca un fluture pe lampa cu filamentul dus,
aș locui un timp fără să-mi pese,
cu mâna întinsă printre steluțe și fulgerări
(ca într-un alternabil silicon valley),
și le-aș culege pe cele ce vin înspre mine

doar mi-e frică de verile calde,
când biata ta conștiință,
ar putea să mă desprindă
ireversibil...
și e posibil să aterizez
în montagne ruse-ul căutărilor tale,
ce nu ar ști niciodată
să se poată opri
din căderile lui înșelătoare